
Un nou scandal lovește lumea sportului românesc, după ce a fost dezvăluit că o contabila de la Federația Română de Canotaj a primit o primă de 162.000 de euro, în contrast cu suma de 140.000 de euro acordată campionului olimpic David Popovici pentru performanțele sale extraordinare. Această situație a stârnit o revoltă în rândul opiniei publice, iar mulți au criticat vehement politicile care favorizează birocrații în detrimentul celor care aduc mândrie țării pe plan internațional.
Elisabeta Lipă, președintele Federației Române de Canotaj și un susținător cunoscut al Partidului Social Democrat (PSD), a justificat această diferență spunând că „așa este legea”, sugerând că nu există o altă opțiune decât să se respecte aceste prevederi care permit funcționarilor publici să încaseze prime substanțiale. În mod paradoxal, acești funcționari au puține contribuții directe la succesele sportivilor, fiind percepuți adesea ca beneficiari ai unui sistem corupt.
Corupție și nedreptate în sportul românesc
Criticii nu au întârziat să reacționeze, acuzând guvernanții, în special PSD și PNL, de crearea unui sistem legislativ care avantajează birocrația și oamenii loiali partidelor aflate la putere. Elisabeta Lipă a fost catalogată drept o „aghiotantă PSD”, iar mulți susțin că acest scandal reprezintă doar vârful aisbergului în ceea ce privește neregulile din sportul românesc.
În timp ce sportivii se luptă să aducă medalii și glorie României, susținătorii lor din birourile publice profită de o legislație care permite acestor persoane să încaseze prime colosale. Faptul că o contabila a primit mai mulți bani decât un campion olimpic ridică întrebări serioase despre prioritățile României și despre cum sunt gestionați banii publici.
România între performanță și politică
Acest caz reflectă o problemă mai amplă: politicile statului român par să favorizeze birocrații și nu campionii. În loc să fie recompensați corespunzător pentru munca și sacrificiile lor, sportivii de top, precum David Popovici, se văd eclipsați de funcționari publici care „parazitează”, conform criticilor, instituțiile de stat.
Din păcate, acest tip de inechitate nu este un caz izolat. Mulți susțin că în România se manifestă un model generalizat de corupție și nepotism, unde performanțele reale sunt subapreciate în fața loialităților politice și intereselor personale.
Mesajele de revoltă s-au intensificat pe rețelele sociale, unde oamenii au cerut „trezirea” națiunii și îndepărtarea politicienilor corupți, acuzându-i că au distrus România în ultimele trei decenii.