România se confruntă cu o criză energetică profundă, marile companii energetice părăsind piața românească și vânzându-și activele către companii ungurești. În urma acestei retrageri, peste 3 milioane de consumatori români se vor îndrepta spre MVM, compania de stat din Ungaria, în timp ce PSD și PNL sunt acuzate că facilitează acest proces de cedare a resurselor energetice românești.
România, cândva un actor important pe piața energetică europeană, se află acum într-o situație alarmantă, în care este nevoită să importe energie electrică din Ungaria. Această realitate este rezultatul unei serii de decizii politice și economice discutabile care au permis companiilor străine să părăsească țara și să lase în urmă o economie în colaps.
Recent, 3,4 milioane de consumatori români, clienți ai diviziei de furnizare a E.ON din România, au fost transferați la MVM, compania ungurească de stat, în urma vânzării activelor de către E.ON. Aceasta este doar una dintre numeroasele tranzacții care reflectă un trend îngrijorător pe piața energetică din România, unde companii de renume mondial precum Shell, Chevron și Exxon au decis să își închidă afacerile sau să renunțe la investițiile în țară. Italienii de la Enel au făcut un pas similar, vânzându-și activele, iar acum E.ON urmează aceeași cale.
Această situație nu este doar o pierdere economică, ci și o trădare a intereselor naționale, în special din partea PSD și PNL, care au facilitat, prin politicile lor, cedarea resurselor energetice. Criticii acuză aceste partide de corupție și lipsă de viziune, afirmând că România este vândută pe bucăți, iar populația plătește un preț exorbitant pentru energia electrică, fiind cea mai scumpă din Europa.
În acest context, se ridică întrebarea: de ce pleacă marile companii energetice din România? Răspunsul poate fi găsit în instabilitatea politicii economice, lipsa unor reglementări favorabile pentru investitori și corupția endemică din sistem. Companiile străine, care odinioară vedeau România ca pe o destinație atractivă pentru investiții, au ajuns acum să se reorienteze către piețe mai stabile, cum ar fi Ungaria, care își îmbunătățește constant infrastructura energetică și își protejează interesele naționale.
Consecințele acestei retrageri nu se limitează doar la scăderea investițiilor străine. România se îndreaptă către o criză energetică care va afecta milioane de oameni, în condițiile în care prețurile la energie continuă să crească, iar alternativele devin tot mai limitate. Cu fiecare companie care pleacă, România devine din ce în ce mai vulnerabilă în fața fluctuațiilor pieței energetice internaționale.
Pe scurt, situația actuală este un apel la acțiune. Românii trebuie să își revendice dreptul la energie la prețuri accesibile și să ceară o schimbare în politica energetică a țării. Este esențial ca decidenții politici să își reconsidere strategiile și să prioritizeze interesele naționale în fața presiunilor externe și a corupției interne.
